Cum este percepută dinamica de programare a cuplurilor cu impact de gen?

Authors:

(1) Amador Duran, Institutul I3US, Universitatea din Sevilla, Spania și SCORE Lab, Universitatea din Sevilla, Spania (amador@us.es);

(2) Pablo Fernandez, I3US Institute, Universidad de Sevilla, Sevilla, Spania și SCORE Lab, Universidad de Sevilla, Sevilla, Spania (pablofm@us.es);

(3) Beatriz Bernardez, Institutul I3US, Universitatea din Sevilla, Spania și SCORE Lab, Universitatea din Sevilla, Spania (beat@us.es);

(4) Nathaniel Weinman, Divizia de Informatică, Universitatea din California, Berkeley, Berkeley, SUA (nweinman@berkeley.edu);

(5) Aslıhan Akalın, Divizia de Informatică, Universitatea din California, Berkeley, Berkeley, SUA (asliakalin@berkeley.edu);

(6) Armando Fox, Divizia de Informatică, Universitatea din California, Berkeley, Berkeley, SUA (fox@berkeley.edu).

Tabelul din stânga

Abstract și 1 introducere

1.1 Platforma Twincode

1.2 Studii pilot

1.3 Alte identități de gen și 1.4 Structura documentului

2 Lucrări conexe

3 Studii originale (Seville Dec, 2021) și 3,1 participanți

3.2 Executarea experimentului

3.3 Factorii (variabile independente)

Variabile de răspuns (variabile dependente)

3.5 Variabilele confuze

3.6 Analiza datelor

Prima Replică (Berkeley May, 2022)

4.1 Participanți

4.2 Executarea experimentului

4.3 Analiza datelor

5 Discuții și amenințări la adresa validității și 5.1 Operationalizarea construcției cauzei – tratament

5.2 Operationalizarea constructiei de efecte - Metrica

5.3 Eșantionarea populației – participanți

6 Concluzii și lucrări viitoare

6.1 Replicarea în medii culturale diferite

6.2 Utilizarea chatbot-urilor ca parteneri și codificarea vorbirii bazată pe AI

Seturi de date, respectarea standardelor etice, recunoașteri și referințe

Răspunsuri la întrebări #1 și #2

B. Evoluția interfeței de utilizator Twincode

Interfața de utilizator a tag-a-chat

abstractă

ContextFemeile au fost istoric subreprezentate în ingineria software-ului, datorită, în parte, unui climat nefavorabil pătruns de prejudecățile de gen pe scară largă pe care bărbații le depășesc pe cele ale femeilor în programare. programarea în perechi este utilizată pe scară largă în industrie și sa demonstrat că sporește interesul studenților în ingineria software-ului, în special în rândul femeilor; dar dacă aceleași prejudecăți de gen sunt prezente și în programarea în perechi, potențialul său de a atrage femeile în domeniu ar putea fi împiedicat.ObjectiveScopul nostru este de a explora efectele biasului de gen în programarea în perechi. În special, într-un cadru la distanță în care elevii nu pot observa direct sexul colegilor lor, studiem dacă productivitatea percepută, competența tehnică percepută a partenerului și comportamentele de colaborare / interacțiune ale studenților de inginerie software diferă în funcție de sexul perceput al partenerului lor la distanță.MethodAm dezvoltat o platformă de programare în perechi online (twincode) care oferă o fereastră de editare colaborativă și un panou de chat, ambele fiind puternic instrumentate. Studenții din grupul de control nu aveau informații despre sexul partenerului lor, în timp ce studenții din grupul de tratament puteau vedea un avatar de gen reprezentând celălalt participant ca bărbat sau ca femeie. Sexul avatarului a fost schimbat între sarcinile de programare pentru a analiza 45 de variabile legate de comportamentul de codare colaborativă, declarațiile de chat și răspunsurile la chestionare ale 46 de perechi în studiul original de la Universitatea din Sevilla și 23 de perechi în replicarea externă de la Universitatea din California, Berkeley.ResultsNu am observat niciun efect semnificativ din punct de vedere statistic al tratamentului de bias de gen, nici o interacțiune între sexul partenerului perceput și sexul subiectului, în oricare dintre cele 45 de variabile de răspuns măsurate în studiul inițial.ConclusionsRezultatele studiului original nu arată niciun efect clar al biasului de gen în programarea la distanță în rândul studenților actuali de inginerie software. În replicarea externă, se pare că elevii șterg mai multe caractere de cod sursă atunci când au un partener feminin și comunică folosind mai multe declarații informale, reflecții și întrebări da/nu atunci când au un partener masculin, deși aceste rezultate trebuie luate în considerare cu atenție din cauza numărului mic de subiecți din replicare și pentru că atunci când se aplică ajustări ale ratei de descoperire false, numai rezultatul privind declarațiile informale rămâne semnificativ.

1 Introducere

Pe lângă faptul că este utilizat pe scară largă în industrie, programarea în perechi devine din ce în ce mai frecventă în educația de inginerie software, datorită influenței sale pozitive demonstrată asupra notelor, performanței în clasă, încrederii, productivității și motivației de a rămâne în ingineria software și științele calculatoarelor majore academice [12], în special pentru femei, după cum a raportat [60].

În programarea în perechi, doi parteneri lucrează îndeaproape împreună pentru a rezolva o sarcină de programare, în care capacitatea lor de a se angaja în colaborare este esențială. Cu toate acestea, aceste interacțiuni de colaborare pot fi influențate de prejudecățile implicite de gen [28], care este un fenomen observat pe scară largă chiar și în setările foarte structurate și profesionale, cum ar fi cele raportate de [30] și [12], și care se bazează pe ipoteza că femeile sunt mai puțin competente din punct de vedere tehnic decât bărbații [38]. Deoarece cercetarea în științele sociale indică faptul că comportamentul unui individ este afectat în mod clar de comportamentul colegilor lor [17], ne propunem să explorăm cum și dacă prejudecățile de gen afectează experiența

Studiul nostru se bazează pe ipoteza că biasul de gen va duce la diferențe observabile bazate pe percepția subiecților cu privire la genul partenerilor lor de programare de cuplu, adică vor înscrie bărbați și femei în mod diferit pe sarcini similare și, de asemenea, se vor comporta și vor comunica diferit în funcție de faptul dacă își percep partenerul ca bărbat sau ca femeie, chiar dacă partenerul lor rămâne același pe toate sarcinile.

Pentru a studia ipoteza noastră, am aplicat triangularea metodologică [13], folosind mai multe metode pentru a colecta date și pentru a aborda un fenomen complex, cum ar fi comportamentul uman, din mai multe puncte de vedere [9]. În cazul nostru, au fost utilizate trei surse de date diferite: (1) chestionare pentru a măsura schimbările în percepția subiecților, (2) date colectate automat în timpul sarcinilor de programare în perechi pentru a măsura schimbările comportamentale și (3) date produse de mai mulți experimentați care analizează schimbul de mesaje în timpul sarcinilor de programare în perechi pentru a măsura schimbările în comunicare.

Presupunând o setare de programare în perechi la distanță, care s-a dovedit a avea rezultate similare cu programarea în perechi co-localizate, așa cum au fost raportate de [53] și [3], întrebările noastre de cercetare cu privire la percepțiile subiecților sunt următoarele:

RQ1 Afectează biasul de gen productivitatea percepută în comparație cu programarea solo? adică diferențele percepute între productivitatea în cuplu și productivitatea solo depind de sexul partenerului perceput?

RQPrejudecățile de gen afectează competența tehnică percepută a partenerului în comparație cu propria competență tehnică?

RQ3 Prejudecățile de gen afectează aspectele pozitive și negative percepute de partener? adică aspectele pozitive și negative percepute de partenerul lor depind de sexul partenerului perceput?

RQAfectează biasul de gen modul în care abilitățile partenerului sunt comparate? adică, abilitățile partenerului perceput depind de sexul partenerului perceput atunci când sunt comparate?

În ceea ce privește comportamentul subiecților în timpul programării în perechi de la distanță, presupunând că biasul de gen ar putea determina un subiect să fie mai mult sau mai puțin proactiv la sarcina de programare, sau mai mult sau mai puțin verbos în timpul conversației, întrebarea noastră de cercetare - bazată pe ceea ce putem măsura automat - este după cum urmează:

RQ5 Biasul de gen afectează frecvențele sau frecvențele relative cu care fiecare partener produce adăugiri de cod sursă, ștergeri de cod sursă, validări reușite, validări eșuate și declarații de chat?

În ceea ce privește comunicarea subiecților în timpul programării de cuplu la distanță, suntem interesați să știm dacă prejudecățile de gen afectează modul în care subiecții comunică cu partenerii lor, adică dacă folosesc un stil mai formal sau informal și dacă folosesc unele tipuri de vorbiri de chat mai mult decât altele.

RQPrejudecata de gen afectează frecvența relativă a discursurilor de chat formale și informale? adică, formalitatea mesajelor depinde de sexul partenerului perceput?

RQ7 Prejudecata de gen afectează frecvența sau frecvența relativă a diferitelor tipuri de declarații de chat? adică, frecvența diferitelor tipuri de mesaje depinde de sexul partenerului perceput?

Acest document esteDisponibil în arhivăsub licența CC BY 4.0 DEED.

[1] Această întrebare de cercetare și variabilele sale asociate au fost adăugate după prezentarea raportului înregistrat asociat la ESEM’2021 [16].